Astăzi, proiectul Folkblog, împlinește 2 ani, iar acum un an ne mutam în casă nouă. Așadar, ne-am meritat pe deplin aseară festinul cu clătite & more. Mulțumirea noastră e că am reușit să vă oferim cronici de concerte, galerii impresionante de poze sau filmări, știri sau articole de substanță din mirobolanta lume a folkului.

Vă mulțumim, așadar, vouă, celor care ne vizitați, comentați și criticați și rămâneți cu mausul aproape, fiindcă nici nu știți ce concert ați putea pierde!

Și pentru că ziua de azi îmi aduce cea mai mare bucurie muzicală posibilă și-anume concertul lui Rod Stewart din Budapesta din această seară, nu pot să nu vă propun o piesă a unui artist cu-a cărui muzică am crescut, de pe vremea când tabla-nmulțirii era ceva extrem de vag…

Așadar, pentru azi, piesa Maggie May, inclusă pe albumul său Every picture tells a story (1971) și inspirată dintr-o poveste din tinerețea lui extrem de tumultuoasă.

Varianta de azi este extrasă din concertul lui Rod Stewart, Unplugged… And Seated, înregistrat în februarie 1993 la Los Angeles, inclus în seria MTV Unplugged. Acest concert îi reunește pe Rod Stewart și pe fostul său coleg de trupă din The Faces, Ronnie Wood, după o perioadă de aproape 20 de ani de la ultima lor apariție împreună pe scenă.

Acest concert acustic este considerat drept unul din cele mai bune live-uri ale lui Stewart, iar bandul de excepție are o parte din vină. De notat este faptul că toboșarul David Palmer este alături de artist de aproape 20 de ani, fiind prezent și în această seară pe scenă alături de el.

Nu-mi mai rămâne decât să vă doresc tuturor o astfel de bucurie nemăsurată, fie din muzică, fie din (ceal)altă (emi)sferă.